Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

Adopţia poate fi:

  • Adopţia internă– adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obisnuită în România;
  • Adopţia internaţională- adopţia în care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au resedinţa obisnuită în state diferite, iar în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului ; ea se realizeaza cand cel putin unul dintre adoptatori este cetatean roman.

      În cursul procedurii de adopţie trebuie respectate următoarele principii:

  • principiul interesului superior al copilului;
  • principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;
  • principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
  • principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate;
  • principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei;
  • principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.

Atribuţii şi servicii

  • asigură luarea în evidenţă a copiilor al căror plan individualizat de protecţie stabileşte ca finalitate adopţia internă,
  • asigură sprijinul necesar şi informarea copiilor aflaţi în evidenţa sa, opinia lor fiind consemnată şi luată în considerare în raport cu vârsta şi capacitatea lor de înţelegere,
  • oferă persoanei/familiei care îşi exprimă intenţia de a adopta informaţii complete despre procedura  de atestare, pregătire, precum şi despre serviciile de sprijin existente,
  • asigură evaluarea persoanei/familiei care doreşte să adopte, ţinând cont de interesul superior al copilului,
  • desfăşoară activităţi de informare şi promovare a adopţiei naţionale,
  • asigură pe parcursul procesului de evaluare consilierea persoanelor/familiilor potenţial adoptatoare şi organizează programe de pregătire pentru acestea,
  • asigură servicii de sprijin, consiliere şi asistenţă familiilor adoptatoare, copiilor adoptaţi şi familiei biologice,
  • asigură urmărirea şi monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe întreaga perioadă prevăzută de lege,
  • formulează şi înaintează instanţelor judecătoreşti competente cererile specifice domeniului de activitate, respectiv deschiderea procedurii de adopţie, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei, desfacerea şi nulitatea adopţiei şi reprezintă instituţia în aceste cauze.
  • face demersuri pentru deschiderea procedurii adopţiei interne în condiţiile Legiinr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată;
  • pregăteşte integrarea copilului în familia adoptivă;
  • realizează matching-ul (potrivirea) copil – familie/persoană adoptatoare în conformitate cu legislaţia în vigoare,
  • informează şi consiliază familia naturală a copilului cu privire la efectele şi consecinţele adopţiei;
  • sprijină familiile/persoanele atestate ca fiind apte să adopte pentru a le fi încredinţaţi copii în vederea adopţiei;
  • acordă asistenţă familiilor sau persoanelor care au primit copii în încredinţare în vederea adopţiei pentru asigurarea dezvoltării armonioase a acestora;
  • supraveghează aceste familii sau persoane pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, în condiţiile legii;
  • formulează şi înaintează instanţelor judecătoreşti competente cererile specifice domeniului de activitate,
  • urmăreşte evoluţia copiilor adoptaţi de pe teritoriul unităţii administrativ– teritoriale în care funcţionează, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi, pe o perioadă de cel puţin doi ani de la încuviinţarea adopţiilor pe care le-au sprijinit;
  • colaborează cu DGASPC din celelalte judeţe în vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin.

ETAPELE PROCEDURII DE ADOPŢIE

ATESTAREA CA PERSOANĂ/FAMILIE APTĂ SĂ ADOPTE

Anterior înregistrãrii cererii privind eliberarea atestatului, direcţia se va asigura cã procedura de informare prealabilã a persoanei-familiei a fost îndeplinitã. În caz contrar, direcţia va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informaţiilor şi întocmirea documentului care atestã îndeplinirea acestei activitãţi.

Documentele necesare la depunerea cererii de evaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană/familie aptă să adopte

În conformitate cu prevederile din Anexa nr. 1 a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004, cererea privind eliberarea atestatului este însoţită de următoarele documente:

   a) copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;

   b) declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;

    c) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de naştere;

    d) copie, certificată de către direcţie sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;

    e) copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;

    f) certificatul de cazier judiciar;

    g) adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;

    h) certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;

    i) declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii, după caz;

    j) declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/nu sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/nu au copil/copii în sistemul de protecţie specială;

    k) certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;

    l) certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

 

 Eliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte (atestatul este valabil pentru o perioadă de cinci ani de la data emiterii).

Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri:

  • pentru adopţia persoanei majore,
  • pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.

3. În situaţia în care solicitantul îşi schimbă domiciliul pe parcursul procesului de evaluare în raza administrativ-teritorială a altei direcţii competente să elibereze atestatul, direcţia sau, după caz, O.P.A. care a înregistrat cererea de evaluare are obligaţia transmiterii acesteia, însoţită de întreaga documentaţie existentă, direcţiei de la noul domiciliu, în termen de 3 zile lucrătoare de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea domiciliului. În acest caz finalizarea procedurii de evaluare poate fi realizată de către direcţia de la noul domiciliu sau de către un O.P.A. cu care această direcţie a încheiat protocol de colaborare.


In perioada evaluarii angajatorii au obligaţia de a acorda salariatului sau, după caz, salariaţilor soţ şi soţie care adoptă, timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale, în limita a maximum 40 de ore pe an .


Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se identifică şi se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, şi se stabileşte compatibilitatea dintre copil şi persoana/familia adoptatoare


·Procesul de potrivire include o componentă iniţială și una practică şi se realizează de către compartimentul de adopţii şi postadopţii din structura direcţiei;

·Potrivirea iniţială se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopţiei, aflaţi în evidenţa Registrului Naţional pentru Adopţii, prin identificarea şi selectarea din cadrul acestui registru a tuturor persoanelor/familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil;

·Dacă adoptatorul/familia adoptatoare răspunde nevoilor copilului identificat din cadrul RNA se iniţiază procedura de potrivire practică;

·Potrivirea practică vizează precătirea copilului, a adoptatorului/familiei adoptatoare şi a altor persoane de referinţă pentru copil şi realizarea de întâlniri între copil şi adoptator/familia adoptatoare, în vederea facilitării acomodării acestora;

·Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz (al familiei şi al copilului) în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 6;

·La finalul potrivirii practice, responsabilul de caz al copilului cu consultarea responsabilului de caz al familiei adoptatoare, întocmeşte raportul de potrivire unde sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilităţii dintre copil şi persoana/familia adoptatoare precum şi propunerea vizând sesizarea instanţei de judecată pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.


NU ESTE NECESARĂ ÎN CAZURILE:

·Adopţia persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu;

·Adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv;

·Adopţia copilului pentru carea fost deschisă procedura adopţiei şi acesta se află în plasament la unul dintre soţii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puţin 6 luni;

·Adopţia copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puţin 6 luni de la data instituirii tutelei.

 

ÎNCREDINŢAREA ÎN VEDEREA ADOPȚIEI:

·Este o etapă premergătoare încuviinţării adopţiei, se solicită de către direcţia de la domiciliul copilului care la cererea de încredinţare ataşează şi actele prevăzute de legislaţia în vigoare;

·Se dispune de către instanţa de judecată de la domiciliul copilului pentru o perioadă de 90 de zile;

·În perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, direcţia de la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare urmăreşte evoluţia copilului şi a relaţiei dintre acesta şi persoana/familia căreia i-a fost încredinţat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare;

·Responsabilul de caz are obligaţia de a informa adoptatorul/familia adoptatoare cu privire la recomandările şi concluziile conţinute în cuprinsul rapoartelor bilunare;

·Dacă pe durata perioadei de încredinţare în vederea adopţiei direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare constată neadaptarea copilului cu persoana/familia adoptatoare sau există orice alte motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopţie, sesizează de îndată instanţa de judecată, în vederea revocării sau, după caz, prelungirii măsurii încredinţării;

·La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, direcţia întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, pe care îl comunică instanţei competente în vederea soluţionării cererii de încuviinţare a adopţiei.


ÎNCUVIINȚARE ADOPȚIE:

·Încuviinţarea adopţiei este de competenţa instanţelor judecătoreşti;

·Cererea de încuviinţare a adoptiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobandit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviinţare a adopţiei va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcţia de la domiciliul acestora la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei sau, dupa caz, la împlinirea termenelor prevazute pentru adopţia copilului;

·Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de actele prevăzute de Legea 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată şi modificată;

·Instanţa de judecată va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului.


POSTADOPŢIA :

Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă;

·În cazul adopţiei interne, monitorizarea postadopţie se realizează de către direcţia de la domiciliul copilului, care are obligaţia întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei.

·În perioada monitărizării postadopţie, adoptatorii au obligaţia de a colabora cu direcţia pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale şi de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei;

·Responsabilul de caz poate propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopţie, în condiţiile prevăzute de lege, situaţie în care va întocmi un raport cu constatările şi recomandările rezultate pe parcursul monitorizării, precum şi motivarea propunerii de prelungire;

·La încheierea perioadei de monitorizare postadopţie, direcţia de la domiciliul copilului întocmeşte un raport final de închidere a cazului.

 

Legislatie

lLegiinr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare

l  HOTĂRÂRE  Nr. 798/2021 din 28 iulie 2021 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 233/2012 privind serviciile şi activităţile ce pot fi desfăşurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopţiei interne, precum şi metodologia de autorizare a acestora şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.441/2004 cu privire la autorizarea organizaţiilor private străine de a desfăşura activităţi în domeniul adopţiei internaţionale

lHotărârea nr. 448 din 30 iunie 2017 pentru aprobarea Metodologiei privind contactarea părinţilor fireşti sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informaţii vizând originile sale şi propriul trecut, precum şi accesul părinţilor fireşti sau a rudelor biologice  ale persoanelor adoptate la informaţii referitoare la persoana adoptată.

lLegea nr. 272/2004  privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului cu modificările şi completările ulterioare.

lORDIN  Nr. 1430/2021 din 5 august 2021privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, precum şi a modelului şi a conţinutului unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei.

 

Date de contact:

Adresa: str. Aliorului, nr. 8, sector 4, București

E-mail: adoptii@dgaspc4.ro